Poezie Risipirea 30 nov. 2020 În palme văd sufletul că te ține Și-a făcut curaj să plece, Și te duce... purtându-te cu milă, În căușul liniilor vieții. Cât de departe, nu îmi spune E desculț,…
Poezie Când mă liniștesc 8 oct. 20209 oct. 2020 Când mă liniștesc, Apari... Nu știu cum reușești, Găsești căi de evadare, Ori gratiile sufletului meu s-au slăbit De greutatea timpului care se pune între. Când mă liniștesc, Faci zgomot.…
Cugetări Tăcerea 19 iun. 202019 iun. 2020 Învățase să asculte tăcerea.Se așeza în mijlocul timpului care curgea liber, deși prin ea treceau toate zgomotele lumii. Se împleteau gândurile, cuvintele rostite ori nenăscute. Își împreuna mâinile ca semn…
Poezie Zboară,suflete! 26 mai 2020 Haide,suflete, Descătușează-te! Azvârle gratiile timpului în lături, Zboară! Prea ai stat La căpătâiul boabelor de necuvinte, Crezând c-au să-ncolțească. Zboară,suflete! Cuprinde zările, Întinde-ți aripile! Du-te...!
Poezie Ploaia de cuvinte 4 mai 20204 mai 2020 În gândul ce trece pe la tine, Sfioase cuvinte alunecă, De parcă ar fi o ploaie de Mai ce curge încet, Sărutând arșița pământului. Și ajung, Te găsesc, De câte…
Cugetări Despre întuneric și lumină 16 ian. 2020 Spunea un preot intr-un articol cum că oamenii au inchis porțile între vecini. Acelea de existau odinioară la țară, când mergeai din grădina în grădina... Va întrebați ce inseamnă fericirea?…
Comunicare Singurătatea neșoptită a oamenilor 13 ian. 2020 ,, Acesta este omul, domnilor. Rezista la multe, dar câteodată îl doboară golul din jur." Așa sintetiza Paler în ,,Viața pe un peron".Pentru că a fost unul din cei care…
Poezie Lumile noastre 16 dec. 2019 Aproape de graniță stă, Îl văd. Dezgolit de toate, Îl simt. Și-n jurul lui cresc zile, Și-apoi se pierd, Dar scut îi fac din mine... Oh, sufletul! Cât poate! Aproape…
Poezie Credeam că luna 10 dec. 2019 De-o vreme simțeam cum mă-nconjoară, Ceva ciudat, nu stiu pe nume, Și tot strângea, de parcă trupul Se prefăcea în lut si-n mâine... Asa era de grea strânsoarea. Credeam că…
Poezie Fă-ți curaj 2 dec. 2019 Mâinile își căutau matca, Ca un râu ce curge înapoi, Așa, ca un suflet ce se varsă în albia lumii, Cautându-se pe sine. Uneori, aerul prin care treceai, Se prefăcea…