Tăcerea

Învățase să asculte tăcerea.Se așeza în mijlocul timpului care curgea liber, deși prin ea treceau toate zgomotele lumii. Se împleteau gândurile, cuvintele rostite ori nenăscute. Își împreuna mâinile ca semn al odihnei. Sau ca o mângâiere. Aflase: tot ce nu are rădăcini, se risipește.

 

* Foto Elena C. Corbu 😍

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.