De Bolindeţi ne puneam traista de gât şi cutreieram uliţele satului. Bărbaţii ieşeau la poartă cu o sticlă de vin şi două pahare! Femeile ţineau pe braţ coşniţele pline. Luam nuci, covrigi, biscuiţi populari sau făcuţi în casă iar dacă aveai noroc, mai nimereai şi băbuţe care făceau de zor, gogoşi…un deliciu!
Învăţaţi-vă copiii să preţuiască valoarea satului, căci dacă cresc şi n-au apucat s-o cunoască…vor fi săraci sufleteşte! Îndemnaţi-vă copiii să colinde, învăţaţi-i să zică ,,bogdaproste” când primesc ceva, insuflaţi-le dragostea pentru oamenii satului, pentru bătrânii de la care pot învăţa atâtea lucruri!
Pune-i copilului trăistuţa de gât şi poartă-l pe toate uliţele din casă în casă, lasă-l să vorbească cu sătenii, să bucure şi să se înveselească.
Tu, cel care vezi cum timpul îţi scutură pe păr argintiul zăpezii, aşteaptă-i, oferă-le bolindeţii cu drag, întreabă-i ai cui sunt! 🙂 Satul are nevoie de fiecare dintre noi, de fiecare generaţie! Cinste tuturor celor care aşteaptă cu drag colindătorii!
,,Bună seara la Ajun, că e mâine Moş Crăciun, cu bucata pe tăciun….mulţi babo, mulţi !!! ”
