Când mă liniștesc

Când mă liniștesc,

Apari…

Nu știu cum reușești,

Găsești căi de evadare,

Ori gratiile sufletului meu s-au slăbit

De greutatea timpului care se pune între.

Când mă liniștesc,

Faci zgomot.

Ca un tăvălug vii peste,

De parcă ai fi,

De parcă nimic n-ar mai fi.

Dar, când mă liniștesc,

Aud și mai bine:zilele cum trec,anii,

Sunetul lor, la fel ca al tău,

Când te rup încet din mine.

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.