Nocturnă

Mi-e teama ca nu vom afla vreodata
Ce e viața între răsărit și apus,
Dacă inimile ar fi găsit același ritm împreuna,
Mi-e teama că da, cum mi-e teamă că nu.
E ora tarzie în noapte,
Și verbele toate se scriu la trecut,
Pe drumul ce trece prin sufletele noastre
Creste iarba tăcerii din ce in ce mai mult.

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.