Nocturnă

Mi-e teama ca nu vom afla vreodata
Ce e viața între răsărit și apus,
Dacă inimile ar fi găsit același ritm împreuna,
Mi-e teama că da, cum mi-e teamă că nu.
E ora tarzie în noapte,
Și verbele toate se scriu la trecut,
Pe drumul ce trece prin sufletele noastre
Creste iarba tăcerii din ce in ce mai mult.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.