Fă-ți curaj

Mâinile își căutau matca,

Ca un râu ce curge înapoi,

Așa, ca un suflet ce se varsă în albia lumii,

Cautându-se pe sine.

Uneori, aerul prin care treceai,

Se prefăcea în cântec,

Și-n picături de mângâiere.

Atunci, inima râului le strângea,

Împrăștiind din nou dragostea în albia lumii,

Ce aștepta s-o cuprindă în căușul palmei.

Mâinile,

Sufletul,

Matca,

Urmează-le…