Divanul

2012_11_29_batrane_la_poarta1_rszDivanul- forma de relaxare cea mai la îndemână pentru cei care locuiesc la sat. Ne amuzăm de fiecare dată când vedem imagini haioase postate pe internet care insinuează faptul că băbuţele ar fi ca un sistem de supraveghere…:D. Tu, om rupt din rădăcina ţăranului, ştii că aşa este. Vine un timp în care omul trebuie să-şi odihnească oasele care au trudit prea mult în anii tinereţii. Vine un timp în care devii mamaie, tataie sau bunic- cum se zice la oraş. Ţi se iau de pe umeri multe poveri: copiii s-au făcut mari, la casele lor, i-ai făcut aşa cum ai ştiut mai bine, oameni. Aştepţi să îţi umple curtea cu nepoţi după rânduiala lumii de la care nu ne abatem.

Ţii bătătura curată, grădina frumoasă, animalele voinice.Şi, când poţi, hop, ieşi la divan! Unde să afli mai repede pulsul satului decât acolo? Cine, ce a mai făcut, cine a pus nunta, cine a plecat de la bărbat sau câte şi mai câte! Divanul, domnule, face parte din structura satului. Îţi aşterni preşu’ pe marginea şanţului unde e strânsă lumea şi gata, te-ai integrat! Nu trebuie nici măcar să te găteşti, ieşi aşa cu ţoalele în care ai robotit prin curte! Dar, musai duminica să fii mai acătării, că de’, românu’ tot român!

Îţi iei cămaşa de noapte şi şorţul ăla de sus, un batic şi o bluză peste şi eşti tocmai cum trebuie. Mergi mai greoi de o vreme căci şi anii adunaţi în spate au greutatea lor. Din când în când te mai sprijini şi de vreun băţ pe care l-ai lăsat la colţul casei să îţi fie mai aproape. Ca femeie ieşi la poartă doar după ce le-ai rânduit pe toate în vatră. Mâncarea e mâncare şi în zi de sărbătoare! Omul tău, iese mai des dar te faci că nu îl vezi. Il laşi că ţi-e drag deşi nu mai este ce a fost odată. Aţi îmbătrânit amândoi frumos, aţi trecut peste multe necazuri şi v-aţi tolerat, iubit. Il laşi să fie stâlpul casei deşi ştii că mereu te întreabă pe tine înainte. Şi nici prin curte nu face ceva fără să vezi sau măcar să fii pe acolo. N-a fost numai lapte, n-a fost numai miere viaţa lângă el dar nu aţi renunţaţ. Acum că a îmbătrânit i-e drag când îşi vede nepoţii bănănăind prin curte. Vă e drag şi se vede pe chipurile voastre brăzdate de vreme.

Aşa că îl laşi să iasă la drum, la oamenii lui mai des ca tine. Tu ca femeie poţi ţine toată casa dar el, se rătăceşte fără tine. Când vă strângeţi la divan nu mai aveţi vârstă. Sufletele voastre tinere sunt singurele care se văd. Râdeţi cu aşa poftă, despicaţi firul şi neamurile în patru, daţi suflu satului. Voi, ţărani care ştiţi ce e fericirea adevăraţă, ieşiţi la divan, daţi mai departe simplitatea care v-a fost sens întreaga viaţă, opriţi-ne din alergare…!Căci aşa cum e o vorbă: ,,cine n-are bătrâni, să-şi cumpere…” ! SĂ NE TRĂIŢI!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.