Când fericirea ta depinde de alţii, aştepţi. Ne dăm răgaz în a simţi, ne punem trăirile pe pauză. Când fericirea ta stă în mâinile celor de lângă tine sau de mai departe, speri. Ne-am pierdut propria fericire? Încetul cu încetul uităm să o creăm? E drept, emoţiile noastre îşi caută adevărul în emoţia celorlalţi de cele mai multe ori. Dar, facem bine?Avem nevoie de certitudini? Suntem capabili să dăm şi să primim cu aceeaşi măsură?
Există fericiri şi fericiri, oameni şi oameni. Uneori primim mai mult decât oferim, alteori, dăm fără măsură. Când fericirea ta depinde de alţii, ce faci?
Când fericirea mea depinde de alţii, aştept. Când fericirea altora depinde de mine, o produc.
Geanina Rizea 