Dorul

Erau momente când nu mai putea. Simţea în piept o durere ce se adâncea cu fiecare amintire. Îi era dor. Ştia că era vremea ca dorul ce-l purta de prea mult timp în suflet să se reaşeze. Îşi apropia mâinile şi apăsa în dreptul inimii. Atunci focul era adâncit, dorul se aşeza. Trăgea aer adânc în piept… cât îi era de dor…

1690549_590058704409935_322083132_n

Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.