Erau momente când nu mai putea. Simţea în piept o durere ce se adâncea cu fiecare amintire. Îi era dor. Ştia că era vremea ca dorul ce-l purta de prea mult timp în suflet să se reaşeze. Îşi apropia mâinile şi apăsa în dreptul inimii. Atunci focul era adâncit, dorul se aşeza. Trăgea aer adânc în piept… cât îi era de dor…