Vântul

În bătaia vântului îşi regăsea libertatea. Părul, rochia şi braţele formau un întreg. Aştepta demult această detaşare. Păşea lent pe nisipul ce se lăsa sărutat de valurile mării. Era singură aşa cum îşi dorise- iubea vântul.Purta o rochie de culoarea pământului şi părea că se risipeşte. Ori chiar asta vroia?

poze_notite_19029

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.