Mâinile spre Cer

Ca o făclie sunt mâinile spre Cer,

Ca o liniște,

Ca un prunc ce vede întâia data lumea.

Uneori rar, alteori adesea, se caută și se găsesc,

Căci si ele mai uită, dar își amintesc.

Ca o mângâiere, ca un frig,

Nu știu cum toate se găsesc,

În doua mâini ce caută in Sus, când jos nu mai zăresc.

Ca o făclie în intuneric sunt mâinile spre Cer…

*Foto: Elena C Corbu 😍📷

2 comentarii

Răspunde-i lui geanina Anulează răspunsul

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.