Lumile noastre

Aproape de graniță stă,

Îl văd.

Dezgolit de toate,

Îl simt.

Și-n jurul lui cresc zile,

Și-apoi se pierd,

Dar scut îi fac din mine…

Oh, sufletul! Cât poate!

Aproape de graniță stă,

Flămând,

Convins,

Știind: nu poate!