De ce mătură femeile iarna

-Aşa,Doamne, dă-i! Să să umple curtea!

O auzeai bolbirosind pe langă gard dând cu mătura peste zăpadă.

-Ce faci fa, faci potecă? O strigă una din dreptu’ porții. Că se ducea la magazin da’ nu îi dădea oala-n clocot.

-Aha! Fac!! Plecaşi în sat?! Îi răspunde îndreptându-se spre femeia care se proptise pe gard.

-Plecai. La magazin. Zîc să fac dă mâncare…Era subțire, îmbrăcată gros, purtând niste cizme cam mari de cauciu, albastre.

Se apropiaseră. Cea care rămăsese în curte era mai durdulie, roşie în obraji şi mai dezvelită de la năduşeala efortului.

– Fă, mi-e un drag…!

-Da’ mie, nu? Răspunse râzând Durdulia. Nu s-aude nimica! Toată lumea e băgată în case, câinii nici nu să sîmte.Poarta o las proptită în zăpadă…

– Eu dau şî cu mătura când pleacă. Că mi-e că n-o ninge dăstul şî să vede urma! 😂

– Faci şî dulce?

-Am în gând! Răspunde Subțirica cu ochii sclipind ca în anii tinereții.

-Făcurăț’ divanu’?! Le întrupe un om ce trecea agale spre casă.

-Aha, făcurăm! Ii raspunde imediat cu voce pițigăiată Durdulia.

– Nu mai rânii, că să pune alta..! Le sfătuieşte mergând mai departe, neaşteptând să-i răspundă…

– Al dracu’! Ăsta e cu ochii pe geam mereu când vede că e cineva la mine la poartă. O spune din tot sufletul Subțirica.

– Mototol a fost, mototol moare! Dă-l dra…

Sună tel.

– Alo, da! Aha, da,da! La fel, bine, bine! Se îmbujoarează.

– Fă,tu să nu spui barem ceva!

-Eh’, şî cu tine! Cum fa să spui?Păi mâine sară nu trece şî alălalt pă la mine?!Că d’aia mi-e drag! Că să întunecă dîn timp, că intră lumea în case, şî noi ne vedem d’ ale noastre.

Se ruşinaseră amândouă.

-Hai, du-te! Că uite acu s-aude trenu şî apare de la servici!

-Te las!Să nu uiți să dai cu mătura când pleacă, ca să nu intre ăştia la bănuieli!

Durdulia intră în casă nerăbdătoare să audă fluierul trenului. Subțirica îşi continuă drumul.

Cea din urmă se întâlneşte cu Floarea ce stă la două case de Durdulie.

– De unde vii Floare?

-Luai o sticlă de lapte de la Aurica lu’ Învârtitu’.

– Tu?

– Uite mai stătui de vorbă cu…

– A! Aha! Intelege făra a da importanta Floarea.

-Da’plecai, că asta să grăbea!

-O găsî treaba acu’ pă îmurgit?!

– Eh, vine ăla şî…

– Cine vine, fa??

– Ăla de îi face…imh,…potecă! Cu ăla de 7. Olei, mă lua gură pă dînainte…

Floarea imediat căscă ochii. Îi era ruşine să întrebe.

-Eh!Nu mă bag în treburili lumii!

Se îndepărtară. Floarea ajunse acasă. Lăsă sticla cu lapte în zăpada de lângă prag.Repede se piteşte lângă ulucă. Încremeni de şale. Dar îl află.

Trecură câteva zile. Subțirica iar trece spre magazin. O vede pe Floarea măturând poteca….

P.S: Pamflet! 😂

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.