Ceea ce ni se întâmplă nouă, nu i se mai întâmplă nimănui şi nici nu i s-a mai întâmplat vreodată. Fie că este vorba de o mâncare care nu a ieşit chiar cum am fi sperat, fie că este vorba de vreun eşec în dragoste sau că am pierdut banii de buzunar. Hm! Şi câte şi mai câte! De câte ori nu ne considerăm buricul pământului? De câte ori nu avem impresia că lumea se opreşte atunci când nu găsim vreo rezolvare?! De prea multe ori nu luăm în considerare ce avem şi ne tot umblă prin minte ceea ce ne lipseşte …
Când facem nazuri în faţa mamei că nu a gătit tocmai ce vroiam noi, nu ne gândim că alţi copii ar da orice să-şi mai vadă mama acasă dând aerului din bucătărie farmec. Când nu găsim hainele potrivite colindând prin magazine, devenim iritaţi, ieşim supăraţi şi… dăm peste o persoană care aşteaptă lângă uşă într-un scaun cu rotile… ! Sunt momente care ne trezesc, ne arată că deşi plouă afară şi este mohorât, pământul are nevoie de apă pentru viitor. Sunt momente care ne arată că ceea ce ni s-a întâmplat astăzi şi ne-a necăjit, cu siguranţă i s-a mai întâmplat cuiva într-un timp.
– Buricul pământului, să ştii că istoria se repetă!
Au mai ars şi alţii mâncarea, s-au pierdut cu siguranţă bani mai mulţi de către necunoscuţi, au mai colindat iritaţi magazinele… Suntem în viteză, ne zbatem să bifăm în pătrăţica vieţii încă o realizare cuantificabilă. Dar, am pus noi şi pătrăţica pentru răbdare-iertare-amabilitate-recunoştinţă-prietenie-adevăr-regrete- ?!?
– Buricul pământului, fă o listă! Cât mai repede, cât mai onest!