Mijloc de toamnă

Miroase a toamnă prin sate,pe poteci, pe uliţe şi străzi. Miroase a frig şi uneori a fum, a dor, a trăire. Pe aici, toamna îşi lasă parfumul să pătrundă prin toate frunzele, prin florile târzii, prin oameni. Timpul s-a schimbat şi el, ceasurile s-au potolit cu o oră înapoi. Grădinile uşor, uşor se golesc, întunericul le acoperă mai devreme.

E mijloc de toamn34_toamna-in-tara-lapusuluiă prin sat, pasul nostru a devenit mai domol. Aerul începe să fie tăios, pătrunde mai bine în simţuri, zgomotul verii s-a oprit. Încep să miroase focarele a cărbuni, a lemne. Pe plită mai fierbe câte o oală cu mâncare. Bătrânii scot feliile de dovleac din gura sobei, acoperite cu un strat subţire de cenuşă. Mâinile lor mai cunosc o toamnă, chipurile li se lasă brăzdate de anul ce se grăbeşte să treacă…

Aici, în sat, toamna are mai multă răbdare cu oamenii. Îi odihneşte, îi pregăteşte, îi cheamă. Parfumul ei are şi ceva din mirosul dorului. Căci tot aici, la ţară, dorul îşi are rădăcinile bine înfipte în pământ. E mijloc de toamnă şi miroase a mere, a gutui…

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.