Răul se propagă cu repeziciune şi este pretutindeni iar binele se găseşte mai rar… De câte ori nu ne-am întrebat cum să răspundem unor încercări, cum să alegem în faţa celor care deja au ales? Constatăm că răul ne este la îndemână, este văzut şi simţit mai profund de către cei cărora le este adresat. Binele se uită, răul mai greu- încotro înclinăm balanţa? Pe care taler ne punem sufletul?
Timpul, acest veşnic călător, ne plimbă de la rău la bine şi invers toată viaţa. Omul, acest abur al vieţii se lasă purtat ba de minte, ba de suflet. Firea omului oscilantă îl face când înger când demon. De prea multe ori ne întrebăm, de prea puţine ori putem construi răspunsuri. Cum să răspundem la rău? Cu bine? Cu rău?
„Omul cu adevărat bun este doar cel care ar fi putut fi rău şi n-a fost” spunea Iorga N. Dar suntem noi în stare să răspândim bunătate, înţelepciune? Şi dacă nu suntem, oare putem fi? Cum înclinăm balanţa în faţa celor care au ales să ne dea rău? Cu rău sau cu bine?
Geanina Rizea 